Activitatea artistică

Posted by on 20 octombrie 2014

portret iulia XIIPictura, desenul, modelajul, recitarea şi reprezentarea unor scene dramatice sunt întreţesute în toate disciplinele de studiu din clasele mici. Multe dintre aceste obiecte de studiu – chiar şi aritmetica, gramatica sau geografia – vor fi expuse sub forma unor scenete simple, care vor fi prezentate apoi părinţilor, în cadrul ,,serbărilor lunare”.

Dacă lucrezi în lemn sau în lut gesturile caracteristice vreunui animal sau da­că la pictură ori desen lupţi pentru ceea ce poate reda materialul la tema propusă, dacă realizezi, la crearea unei picturi, o imagine, situându-te între curaj şi probă de răbdare, atunci ai ocazia de a trăi angajarea întregii tale personalităţi. Fineţea tonului, nuan­ţele unei piese corale lirice sau ale unei partituri instrumentale prelucrate în con­sonanţa unui ansamblu muzical cer perseverenţă şi capacitatea de a exersa cu stăruinţă. Exersarea unei piese mai ample – pe sce­nă sau la pictarea culiselor şi cusutul costumelor – constituie marele examen al coeziunii, fiind, în acelaşi timp, şi prilejul unor ex­perienţe de viaţă în comun şi de apro­piere umană. A­plauzele recompensează toate strădaniile şi deznădejdile şi confirmă ,,fericirea muncii de artist”!

Toate aceste producţii artisti­ce constituie exerciţii de voinţă. Adultul îşi poate alege orice ca obiect de exersare, copilul însă are nevoie de frumuseţe, de bucuria de a lucra. Acest proces are adeseori drept consecinţă o întreagă sca­lă de mişcări sufleteşti: aşteptare, de­cepţie, mânie, resemnare, reflecţie, sur­priză, speranţe noi, eforturi reînnoite de voinţă, bucurie intensă pentru activitatea creatoare. În plus, participarea pătrun­de până în fizic, în dege­te, până în vârful picioarelor.

Exersarea artistică ocupă un rol special în viaţa noastră, în epoca teh­nicii, a acţiunilor fizice executa­te mai mult sau mai puţin automat. În exersarea artistică nu există nici un fel de activităţi care se sprijină pe rutină; aceasta poate genera experienţe interioare multilaterale şi pro­funde, cu atât mai importante cu cât existenţa noastră a devenit săracă în activităţi fizice la care par­ticipăm din plin, cu trup şi suflet.

DesenEfectul educativ al activităţilor artistice asupra copiilor a fost de nenumărate ori observat şi accentuat. Unele teme artistice pretind o atitudine inte­rioară de care instinctiv nu suntem deloc capabili: prevăzătorul poate fi silit să devină îndrăzneţ, neastâmpăratul să fie chibzuit, cel cu voinţa slabă să manifeste perseverenţă, încăpăţânatul să devină apt pentru acomodare. Copilul luptă cu o problemă care se arată a fi importantă, nu pentru că re­zolvarea ei i-ar aduce vreun avantaj ma­terial deosebit, ci pentru că, văzută din punct de vedere uman, este interesantă. Se va pune astfel baza aptitudinii de a cultiva şi dezvolta interes pentru ceea ce omul face.

Comments are closed.